Istoria teorii evolutiei

In cercurile stiintifice si in sistemul de invatamant principala invatatura privind aparitia vietii pe pamant se considera Teoria Evolutiei. Dar mai corect ar trebui sa o numim «ipoteza» (presupunere care trebuie dovedita) sau speculatii (rationament ce nu este demonstrat prin experimente), dar nu teorie (testata si confirmata ca idee stiintifica).

Fundamentul invataturii evolutioniste moderne este presupunerea nedovedita ca din materia neorganica printrun proces intiplator a aparut celula vie. Din ea, in rezultatul proceselor haotice si fara scop dar indelungate si in continua schimbatoare a aparut toate fiintele vii, transformanduse de la o specie, gen, familie, clasa, ordin in altele.

Naturalistul francez Jean-Batist Lamarc(1744-1829) primul a formulat si interpretat teoria evolutiei a lumii vii insa in timpul vietii lui nu a fost acceptata. Aceasta idee a fost preluata si dezvoltata in lucrarile familiilor Darwin: medic, naturalist si poet Erasmus Darwin (1731-1802) din nou a propus teoria evolutiei in anii 1790 (considera ca tot ce este viu sa dezoltat din crustaceele microscopice) si in deosebi de nepotul sau Charles Darwin (1809-1882).

Charles Darwin a respin conceptia gresita la aceea vreme despre constanta tuturor speciilor de animale si organisme pe care le apara unul din profesorii lui Charles Lyell (1797-1875). Insa Darwin a cazut in alta extrema crezand in variabilitatea infinita a speciilor explicind prin principiul selectiei naturale TOATE diferentele si functionalitatea lumii vii.

El a prezentat opiniile sale in binecunoscuta carte „Originea speciilor prin selecție naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru viață” publicata in 1859.

Ipoteza evolutiei care deseori este numita Teoria Darwinista sau darwinism nu a aparut intimplator. Pe timpul lui Darwin era recunoscuta de toti teoria cosmologica a lui Immanuel Kant ca Universul este infinit in timp si spatiu supuse legilor mecanice descrise de Isaac Newton. In afara de asta savantul englez, mai bine zis avocatul Charles Lyell a confirmat asa numita Teoria Uniformismului propusa de savantul secolului 18 Jason Hutton(1726-1797). Conform acestei ipoteze Pamantul sa format pe parcursul a milioane de ani in rezultatul proceselor lente si treptate care au loc si astazi. Aceasta interpretare gresita dupa parerea savantilor moderni, concluzia Lyell a incercat sa o justifice in cele trei tomuri ale cartii „Princiipiile Geologiei” publicate in(1830-1833).

In asa mod a fost creat fundamentul religiei ateistilor si naturalistilor, in cadrul caruia Charles Darwin a creat o cladire subtire invataturii anticrestine (ateismul este rezultatul credintei in teoria evolutiei). Pericolul speculativ al Teoriei Evolutiei este ca ea respinge sensul suprem al vietii, nu ofera niciun temei pentru moralitate si etica, si in esenta sa ascunda responsabilitatea omului fata de creatorul Sau.